Fiu-miu avea in buzunar o moneda de 50 de bani. Știu pentru ca l-am vazut jucându-se cu ea.
Am trecut pe lângă o fetita care cerșea și după ce i-am dat eu ceva, m-am uitat lung la el, sa văd dacă îl lasă inima.
El se făcea ca ploua. Opac.
Ne-am depărtat puțin și am început sa vorbim despre sărăcie și cum EL s-ar simți așa bine dacă ar dărui banul ăla.
De gura mea s-a întors și i l-a dat. După câteva sute de metri se smircaia. Ca ii pare rau după ban ca era frumos și era mult “ 50”, ca in US noi nu avem așa mare și așa roșcat :))
M-am căutat in geanta și i-am dat altul. O fi prea devreme pentru lecții de generozitate, îmi zic, ca doar n-am sa urc acuma Copoul in sughițurile lui.
Facem cativa pași și văd ca iar se stege la ochi, la nas.
- Acuma ce mai este ? Ți l-am dat înapoi, de ce mai ești supărat ?
- AS FI AVUT DOIIIIII !!!!
