In România noi nu putem avea o limba secreta pentru ca toți știu și engleză si spaniola, in schimb aici in US , limba romană este perfecta pt acest rol.
E limba aia in care strigi in gura mare, in mall, lui fiu- tu: “ nu vreau sa iti cumpăr rahaturile astea! Sunt niște tâmpenii ! Uitate la ele! Cine dracu a mai inventat așa ceva!” Sau pe holul școlii ii spui fiicei “ bai, nu pot sa-mi cred ochilor! chiar toate fetele au fuste mai lungi decât a ta ! Ma mir ca nu ma suna directorul ! A ta e cu trei mărimi mai mică !”
Este foarte confortabil sa ai o limba secreta in care sa transmiți iubirea.
Si adesea asta este o necesitate.
In ziua aceea fiică-mea o avea pe Lily in vizita , ele aveau vreo 10 ani și joaca lor era ușor de anticipat: machiaj și ruj pe oglinda, prosoape și haine, perii lipicioase de la fixativ, lucruri răsturnate pe pat, grija ca unde au mai vărsat slime ( un fel de gel rece, lunecos, lipicios, o catastrofa pentru covoare și țevile de canalizare) muzica tare, karaoke ce-ti rănește auzul, și din când in când Lily alergând prin casa, doar in chiloți țipând “ bloody Mary! Bloody Mary! Bollocks!” Strigat care nu știu de unde vine, poate-i izvorât din cultura altor popoare din moment ce taica-su e britanic.
Toate astea le luasem in calcul și eram consolata ca vor veni și trece ca o furtuna. Faci curat după rafale si te simți purificat și călit.
Deodată însă am auzit hurducaturi pe scări și am văzut-o pe Lily băgată in sacul de dormit, fermoarul închis și ea așa ca o omida, alunecând pe scări de la etaj la parter, vreo 15 trepte din lemn lustruit. La capăt, la câțiva pași, sta solid un perete de rezistența a casei. Lily nu-l atingea doar printr-o manevra iscusită prin care lua strans curba pe platforma de aterizare.
Despre regulile de urmat in America, când primesti și oferi copii la joaca in alte case, am învățat singura și anevoios. Nu sunt niște reguli scrise, ci ăștia le trăiesc, le știu și le perpetuează automat.
Am avut copii in vizita cărora le-am administrat multi- vitamine pentru ca era prânzul și le dădeam alor mei. Ei se uitau lung, vitaminele alea erau niște ursuleti gumosi, dulci, nu m-a lăsat inima sa le zic nu.
Doar când o mama m-a sunat sa ma întrebe dacă ii permit și nu deranjează și este ok sa o dea pe fiica-mea cu un strop de loțiune de mâini, ca se jucau ele acolo de-a salonul, am înțeles ca a le da sa înghită vitamine este complet inacceptabil. Oricum era prea târziu, tratamentul fusese un succes.
Cum Lily se dadea in sacul de dormit pe scări și fiică-mea o privea amuzata, am intrat urgent in programul de limba romană și i-am strigat: “ asculta aici! Nu știu cum faci, dar o opresti din acest joc! Dacă nu încetează nu va mai fi niciodată invitata! Vreau sa spun in caz ca trăiește după ce se izbește cu capul de perete!”
Și pentru a fi convingătoare, pentru a face totul vizual, ca așa înțeleg copiii mei cel mai bine, am adăugat: “plus ca se umple peretele de sânge și tu ai sa dai cu vopsea sa acoperi !!”
După asteptarile mele, absolut firesc, fiică-mea urma sa înțeleagă pericolul iminent, sa preia drama exprimata in limba romană, sa filtreze si șlefuiască elegant in engleză și sa o aud spunând: “ Lily, hai sa ne jucam in dulap, sa ne îmbrăcăm cu toate hainele!”
Sau așa ceva.
Ea însă, o ia de brat, și ii spune răspicat in engleză: “ deci, ce a zis mama..... a zis ca dacă îți crapi capul de zid, se face pata de sânge și eu trebuie sa șterg și sa vopsesc.
A, și dacă nu mori, oricum nu mai ești învitată, și sa nu te mai dai cu sacul pe scări. “
Lily m-a privit adanc in ochi, a ieșit din sac și a luat-o la fuga strigând “Bollocks! Bloody Mary! Bollocks! Berks!”
( am căutat in Dicționar, bollocks = testicule, berks = idioți, in slangul britanic)
Life is Good ❤️
Comentarios